CORDÍTĂ¹ s.f. Pulbere explozivă fără fum, preparată din nitroglicerină, fulmicoton și petrolatum. [< fr. cordite]. Vezi definitia »

EXPERTÍZĂ, expertize, s. f. 1. Cercetare cu caracter tehnic făcută de un expert, la cererea unui organ de jurisdicție sau de urmărire penală ori a părților, asupra unei situații, probleme etc. a cărei lămurire interesează soluționarea cauzei. ♦ (Concr.) Raport întocmit de un expert asupra cercetărilor făcute. 2. (Med.; în sintagma) Expertiză medicală = a) stabilire, în urma unui examen medical, a capacității de muncă a unui bolnav sau a unui om sănătos în condițiile solicitărilor fizice și psihice din diferite profesiuni; b) consultație sau autopsie efectuată de medicul legist în cazuri de rănire, accident, viol, otrăvire, omor etc. – Din fr. expertise. Vezi definitia »

scăfíță, scăfíțe și scăfíți, s.f. (reg.) 1. vas de lemn în formă de cupă sau de ceașcă de mici dimensiuni, din care se bea. 2. (înv.) scafă mică; scăfiță (v.). 3. conținutul unei scăfițe; conținutul cu vasul respectiv. 4. căuș mic de lemn cu care se scoate apa din luntre. 5. sertar mic de masă; sertăraș. 6. o parte a morii de apă. 7. articulație. 8. numele a două specii de ciuperci necomestibile. Vezi definitia »

REDUCTÁZĂ s.f. Enzimă care catalizează procesele de reducție (3) [în DN]. [< fr. réductase]. Vezi definitia »

nojíță, nojíțe, s.f. (pop.; mai ales la pl.) 1. curelușă sau șiret din piele, din păr de animale, din sfoară, din lână cu care se leagă opincile; târsână, nojeală. 2. (reg. deprec.) cal slab și prăpădit. 3. (reg.) legătoare subțire și îngustă; sfoară; curelușă care leagă porțile îmblăciului. 4. (reg.) găurile de pe marginea opincii, prin care trec nojițele; găurile din urechile oilor. 5. (reg.) plantă medicinală cu frunze ca ale liliacului și cu flori albastre. Vezi definitia »