INGÉNUU, -UĂ, ingenui, -ue, adj., s. f. 1. Adj. Care vădește simplitate, naturalețe împletită cu sinceritate și cu naivitate, plin de ingenuitate; candid. 2. S. f. Rol, personaj, eroină care reprezintă o fată inocentă, pură, candidă; p. ext. persoană ingenuă. [Pr.: -nu-u] – Din lat. ingenuus, fr. ingénu. Vezi definitia »

INGÉNUU, -Ă I. adj. care dovedește ingenuitate. II. s. f. (teatru, cinem.) rol care prezintă o tânără fată naivă. (p. ext.) persoană ingenuă. (< lat. ingenuus,fr. ingénu) Vezi definitia »

AMBÍGUU, -UĂ adj. cu mai multe înțelesuri; echivoc, confuz, neclar. (< lat. ambiguus, fr. ambigu) Vezi definitia »

PROMÍSCUU, -UĂ adj. (Rar) Cu caracter de promiscuitate. [Pron. -cu-u. / < lat. promiscuus, cf. fr. promiscue]. Vezi definitia »

ASÍDUU, -Ă adj. stăruitor, perseverent, insistent. (< fr. assidu, lat. assiduus) Vezi definitia »