Definita cuvantului incriminare
INCRIMINÁRE, incriminări, s. f. Acțiunea de a incrimina și rezultatul ei; p. gener. învinuire. învinovățire, acuzație, incriminație. [Var.: încrimináre s. f.] – V. incrimina.

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu incriminare
MALEINIZÁRE s. f. injectare a maleinei în scopul diagnosticării morvei. (după fr. malléinisation) Vezi definitia »
trăsoáre s.f. (reg.) 1. tracțiune, tras. 2. teren măsurat cu funia. 3. direcția de orientare a unui teren. Vezi definitia »
AUTOACCIDENTÁRE s.f. Faptul de a se autoaccidenta. [< autoaccidenta]. Vezi definitia »
TRANSILUMINÁRE s.f. Examen medical constând în luminarea prin transparență a anumitor părți ale corpului cu ajutorul unei lămpi electrice. [După fr. transillumination]. Vezi definitia »
STRANGULÁRE, strangulări, s. f. Acțiunea de a (se) strangula și rezultatul ei; strangulație. ♦ (Med.; pop.) Ocluziune intestinală. [Var.: ștranguláre s. f.] – V. strangula. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z