SOFISTICÁ, sofistichez, vb. I. Tranz. 1. A folosi în mod conștient raționamente false, care denaturează adevărul. 2. A da un caracter căutat, artificial, complicat sau prețios. – Din fr. sophistiquer. Vezi definitia »

ZINCÁ, zinchez, vb. I. Tranz. A zincui. – Din zinc. Vezi definitia »

ELECTRIFICÁ vb. tr. a introduce și extinde folosirea energiei electrice. (< fr. électrifier) Vezi definitia »

Daca „a priori” este de provenienta latina, de ce ar fi „aprioric” de provenienta germana? Numai pentru ca l-ati gasit la Kant ? O fi el „inainte de orice experienta”, dar aici lipseste si ratiunea... Vezi definitia »

dehocá (-c, -at), vb. – 1. A sacrifica, a omorî (un animal). – 2. A rupe, a sparge, a face bucăți. – 3. A extenua, a obosi, a epuiza. – Var. (Mold.) dihoca, (Trans.) devocă. Origine incertă. Se consideră în general reprezentant al unui lat. *devocare, în loc de *devacuāre (Candrea-Dens., 481; REW 9108; Candrea; Scriban); cf. cat. divacare „a goli.” Soluția nu este imposibilă; însă pare preferabil să se pună acest cuvînt în legătură cu seria de creații expresive dăbăla, dehula, etc. Circulă și var. desvoca, pe care Candrea, Bul. Soc. fil., I, 40 și Candrea-Dens., 474, o derivă din lat. *disvocāre. Densusianu, Rom., XXXIII, 76, pleca de la mag. dió „nucă”, dió haj „coajă de nucă”. Cf. desfăca. Vezi definitia »