diacritice Vezi definitia »

a zice (cuiva) vreo două de dulce expr. a certa, a mustra, a dojeni cu asprime (pe cineva). Vezi definitia »

PNEUMOTORACE, pătrunderea aerului în cavitatea pleurală în urma unei plăgi penetrante în această cavitate sau a unei perforații a plămânului de către un proces patologic (tuberculoză, cancer). Se poate însoți de o stare gravă de șoc. În afară de p. spontan, există un p. terapeutic, executat de medic, cu scopul să comprime un plămân bolnav, favorizând prin imobilitate vindecarea unor leziuni tuberculoase. Vezi definitia »

ADÚCE, adúc, vb. III. 1. Tranz. A lua cu sine un lucru și a veni cu el undeva sau la cineva (pentru a-l preda). ◊ Expr. Ce vânt te-aduce? se spune cuiva care a venit pe neașteptate. ♦ (La imperativ) Dă-mi! 2. Tranz. A apropia ceva de sine sau de o parte a trupului său. Aduce puțin mâna spre gură (CREANGĂ). ♦ A da unui lucru o anumită mișcare sau direcție. ◊ Expr. A o aduce bine (din condei) = a-și potrivi vorbele cu dibăcie. A aduce vorba de (sau despre) ceva = a îndrepta discuția asupra unui obiect, a pomeni despre... 3. Tranz. A produce, a procura, a crea; a pricinui. Un copac neîngrijit nici o roadă nu aduce (NEGRUZZI). 4. Tranz. A face să ajungă într-o anumită situație. ◊ Expr. A aduce la același numitor = a face ca mai multe fracții ordinare să aibă același numitor; fig. a uniformiza. 5. Intranz. A semăna cu cineva sau cu ceva. Aducea de departe cu un amic al maiorului (ALECSANDRI). 6. Tranz. și refl. (În expr.) A-și aduce aminte = a-și aminti. – Lat. adducere. Vezi definitia »

la varice expr. local unde se face consumație la mese înalte, fără scaune. Vezi definitia »