sacát adj. – Rănit, vătămat, damblagit. – Var. mr. săcat. Tc. (arab.) sakat (Șeineanu, II, 304), cf. ngr. σαϰάτης, alb., bg., sb. sakat. – Der. sacatifsi, vb. (a schilodi), din ngr. σαϰατεύω, sec. XVIII, înv. (Gáldi 247); sacatlîc, s. n. (invaliditate), din tc. sakatlik. Vezi definitia »

nestimát (nestimátă), adj. – Prețios, valoros. – Var. nestemat. Din pref. negativ ne-, cu participiu lat. aestimare (Tiktin; Pascu, Arch. Rom., VI, 261; cf. REW 246). Se spune numai despre pietrele prețioase. – Der. nestimată, s. f. (piatră prețioasă). Vezi definitia »

DINȚÁT, -Ă, dințați, -te, adj. Cu dinți; crestat sau tăiat în formă de dinți; zimțat. – Dinte + suf. -at. Vezi definitia »

BIOVULÁT, -Ă adj. Cu două ovule. [Cf. fr. biovulé]. Vezi definitia »

DIALOGÁT, -Ă adj. (despre opere literare) în formă de dialog; dialogic. (< dialoga) Vezi definitia »