EPENDÍM s. n. epiteliu care căptușește canalul rahidian, trunchiul cerebral și ventriculii cerebrali. (< fr. épendyme) Vezi definitia »

ÍNTERIM s.n. (Rar) Interimat. [< fr. intérim]. Vezi definitia »

PUSILANÍM, -Ă adj. (Liv.) Lipsit de curaj, laș, fricos; becisnic. [< fr., engl., it. pusillanime, lat.t. pusillanimis < pusillus – mic, animus – suflet]. Vezi definitia »

OMONÍM, -Ă I. adj. 1. care are același nume. 2. (muz.; despre relația dintre două tonalități) care au aceeași tonică, dar mod diferit. II. s. n. 1. cuvânt identic ca formă și pronunțare cu un altul, dar deosebit ca sens. 2. joc care cere dezlegătorului să găsească un cuvânt cu mai multe înțelesuri, fără a i se schimba nici forma grafică, nici accentul. II. s. m. f. cel care poartă același nume cu altcineva. (< fr. homonyme) Vezi definitia »

ZOONÍM s.n. Nume de animale. [Cf. fr. zoonyme < gr. zoon – animal, onoma – nume]. Vezi definitia »