PUTREZICIÚNE, putreziciuni, s. f. 1. Materie organică putredă; organism mort, intrat în putrefacție; putregai, putriditate, putrezime, putrezitură, putrejune. ♦ Starea unui organism putred. 2. Fig. Descompunere morală, decădere. – Putrezi + suf. -ciune. Vezi definitia »

LUXAȚIÚNE s.f. v. luxație. Vezi definitia »

POPULAȚIÚNE s. f. v. populație. Vezi definitia »

CONVOCAȚIÚNE, convocațiuni, s. f. (Rar) Convocare. [Pr.: -ți-u-] – Din fr. convocation, lat. convocatio, -onis. Vezi definitia »

e pe vine expr. (glum.) vine imediat!; trebuia să apară din clipă-n clipă! Vezi definitia »