Definita cuvantului inhalator
INHALATÓR, inhalatoare, s. n. 1. Aparat care furnizează piloților de avion oxigenul necesar unei respirații normale în condițiile zborului la înălțimi mari, unde presiunea aerului este scăzută. 2. Aparat cu care se face o inhalație. – Din fr. inhalateur.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu inhalator
ATENUATÓR, atenuatoare, s. n. Dispozitiv electric pasiv, destinat să realizeze reducerea nivelului unui semnal. [Pr.: -nu-a-] – Din fr. atténuateur. Vezi definitia »
TRANSPORTÓR, -OÁRE I. adj. care transportă. II. s. n. 1. utilaj pentru transportarea materialelor, a produselor etc. la distanțe relativ mici. 2. autovehicul blindat, cu posibilități de deplasare pe orice teren, cu care se transportă trupele și statele-majore, muniții etc. 3. ~ aerospațial = primul etaj al unui lansator de satelit sau vehicul spațial capabil de a reveni pe pământ. 4. avion, navă de transport. III. s. m. 1. (chim.) element intermediar capabil de a transmite o substanță. 2. (biol.) gazdă care transmite infecția fără a fi afectată de ea. IV. s. m. f. muncitor care execută lucrări de transport (3); transportator. (< fr. transporteur) Vezi definitia »
PLASATÓR, -OÁRE s.m. și f. Cel care plasează ceva; (spec.) persoană care plasează pe spectatori la locurile lor în sălile de spectacole. [După fr. placeur]. Vezi definitia »
TRIÓR, trioare, s. n. 1. Mașină agricolă prevăzută cu un cilindru (având pe fața interioară mici alveole) care, prin rotire, separă semințele de anumite impurități; vânturătoare. 2. (Tehn.) Dispozitiv folosit pentru separarea după dimensiuni a materialelor provenite din concasare. – Din fr. trieur. Vezi definitia »
AIȘÓR, aișori, s. m. (Bot.) 1. Usturoiță. 2. Ghiocel. – Din ai4 + suf. -șor. Vezi definitia »