TRISÉCȚIE s.f. v. trisecțiune. Vezi definitia »

TEOGONÍE s. f. 1. (în religiile politeiste) reprezentare mitologică despre originea și genealogia zeilor. 2. totalitatea divinităților unui popor. (< fr. théogonie) Vezi definitia »

HEMATIMETRÍE, hematimetrii, s. f. (Med.) Numărătoare a hematiilor. – Din fr. hématimétrie. Vezi definitia »

ASPIRÁȚIE s.f. 1. Năzuință, dorință, râvnă. 2. Deplasare a unui fluid de-a lungul unei conducte, care se produce prin micșorarea presiunii aerului din ea. ♦ Sorbire de aer; aspirare; zgomot produs prin frecarea aerului în trecerea lui prin laringe. [Gen. -iei, var. aspirațiune s.f. / cf. fr. aspiration, it. aspirazione, lat. adspiratio]. Vezi definitia »

NEOPLASTÍE s. f. refacere, prin autoplastie, a unui țesut distrus. (< fr. néoplastie) Vezi definitia »