PERVERSITÁTE s. f. 1. tendință patologică de a săvârși acte imorale agresive. ◊ corupție, depravare; imoralitate; perversiune. 2. înclinație spre rău. (< fr. perversité, lat. perversitas) Vezi definitia »

INFAILIBILITÁTE s.f. Faptul de a fi infailibil; starea, natura a ceea ce este infailibil. [Pron. -fa-i-. / cf. fr. infaillibilité]. Vezi definitia »

Parte de vorbire care denumeste fiinte,lucruri,fenomene ale naturii si sentimente.Pentru analiza sa contine:fel,gen,nr.si functie sintactica.Poate fi inlocuit cu pronume personale sau posesive. Vezi definitia »

FIDELITÁTE s.f. 1. Statornicie, credință (în convingeri, în sentimente etc.); devotament. 2. Exactitate (în prezentarea, în reproducerea unui text etc.). [Cf. fr. fidélité, lat. fidelitas]. Vezi definitia »

ABILITÁTE, abilități, s.f. (La sg.) Îndemânare, iscusință, pricepere, dibăcie. ♦ (La pl.) Deprinderi, obiceiuri, șmecherii, șiretlicuri. – Din fr.habilité, lat. habilitas, -atis. Vezi definitia »