SÚRSĂ, surse, s. f. 1. Loc unde se produce, unde se poate găsi sau de unde se propagă ceva; sediul sau obârșia unui lucru. ♦ Corp, sistem etc. care emite sunete, lumină, radiații nucleare etc. ◊ Sursă de energie electrică (sau electromagnetică) = generator de energie electrică (sau electromagnetică). ♦ (Elt.) Electrod al unui tranzistor cu efect de câmp, care furnizează putătorii de sarcină majoritari. 2. Posibilitate de câstig. 3. Fig. Loc de unde emană o informație, o noutate. 4. Fig. Izvor, obârșie, origine. ◊ Sursă de inspirație = domeniu din care se inspiră un scriitor – Din fr. source. Vezi definitia »

DINAMÍTĂ s.f. Exploziv detonant compus din nitroglicerină încorporată într-o materie poroasă inertă sau explozivă. [< fr. dynamite, cf. gr. dynamis – forță]. Vezi definitia »

snopitúră, snopitúri, s.f. (reg.) umflătură provenită de pe urma unei bătăi strașnice. Vezi definitia »

MĂSCĂREÁLĂ, măscăreli, s. f. (Reg.) Batjocură, ocară. – Măscări + suf. -eală. Vezi definitia »

MANDÓRĂ s. f. elem. mandolă. Vezi definitia »