Definita cuvantului instaurare
INSTAURÁRE, instaurări, s. f. Acțiunea de a instaura și rezultatul ei; instituire, stabilire. [Pr.: -sta-u-] – V. instaura.

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu instaurare
REVERSÁRE s.f. (Rar) Inversare; reversiune (2) [în DN]. [Cf. engl. reversal, fr. reversion]. Vezi definitia »
secúre (-ri), s. f. – Topor. – Vr. înv. săcure. Mr., istr. secure, megl. sicuri. Lat. secūris (Diez, II, 66; Pușcariu 1494; REW 7775), cf. vegl. scor, it. scure, sp. sgur, port. segure. Din dim. securice provine mag. szekerce (Candrea, Elemente, 404); ngr. τσεϰούρι pare și el de origine rom. Vezi definitia »
DENEGÁRE s.f. Acțiunea de a denega și rezultatul ei; denegație, tăgăduială. ◊ (Jur.) Denegare de dreptate = refuzul nejustificat al unei instanțe judecătorești de a soluționa o pricină cu care a fost sesizată. [< denega]. Vezi definitia »
ANAGRAMÁRE, anagramări, s. f. Acțiunea de a anagrama.V. anagrama. Vezi definitia »
CARBONIZÁRE s.f. Acțiunea de a se carboniza și rezultatul ei; procedeu de descompunere termică a cărbunelui în absența aerului. [< carboniza]. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z