DEȘTÉRNE, deștérn, vb. III. (Rar) 1. Tranz. A strânge așternutul de pe pat sau fața de pe masă (cu obiectele rânduite pe ea). 2. Refl. A se întinde, a se desfășura, a se succeda (pe dinaintea ochilor). [Var.: diștérne vb. III] – Des¹- + [a]șterne. Vezi definitia »

ATRACȚIÚNE s.f. v. atracție. Vezi definitia »

Actiune de distragere, inlocuire a unei imagini, obiect sau atractii cu un surogat , fals sau atractii contrafacute cu scopul de asigura un avantaj, un element surpriza sau o actiune de fond ascunsa, aparent neimportanta sau putin vizibila. Vezi definitia »

TORSIÚNE s. f. 1. răsucire. ◊ (text.) indice care arată gradul de torsiune a unui semitort, exprimat prin numărul de răsucituri pe unitatea de lungime. 2. (mat.) calitatea caracteristică a curbelor (din spațiu). 3. scrântitură, luxație. (< fr. torsion, lat. torsio) Vezi definitia »

APTITÚDINE s.f. Înclinare, dispoziție naturală; destoinicie, pricepere. [Cf. fr. aptitude]. Vezi definitia »