Definita cuvantului instrucțiune
INSTRUCȚIÚNE, instrucțiuni, s. f. 1. Indicație dată cuiva cu privire la îndeplinirea unui lucru. 2. Instrucție (1). 3. (La pl.) Îndrumări date de către conducerea unui organ ierarhic superior organelor administrative în subordine; textul sau broșura care cuprinde aceste îndrumări. [Pr.: -ți-u-] – Din fr. instruction, lat. instructio, -onis.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu instrucțiune
IMOLAȚIÚNE s.f. v. imolație. Vezi definitia »
AUTOAGRESIÚNE s. f. stare patologică în care organismul produce substanțe nocive împotriva unora dintre propriile sale celule, țesuturi sau organe. (< fr. autoagression) Vezi definitia »
REZECȚIÚNE s.f. v. rezecție. Vezi definitia »
AFECȚIÚNE s.f. 1. Dragoste, sentimente bune pentru cineva, atașament, iubire, căldură. 2. (Med.) Stare patologică a unui organ; maladie, boală. [Var. afecție s.f. / cf. fr. affection, lat. affectio]. Vezi definitia »
PREDISPÚNE, predispún, vb. III. Tranz. 1. A crea cuiva o anumită dispoziție, stare de spirit, a dispune la ceva. 2. (Med.) A face să aibă o deosebită sensibilitate sau receptivitate față de anumite boli. – Din fr. prédisposer (după dispune). Vezi definitia »