Definita cuvantului insubordonare
INSUBORDONÁRE, insubordonări, s. f. Nesupunere la ordinele autorităților superioare; indisciplină, neascultare, nesubordonare. – In1-+subordonare (probabil după fr. insubordination).
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu insubordonare
DESPERECHÉRE, desperecheri, s. f. Acțiunea de a desperechea și rezultatul ei. – V. desperechea. Vezi definitia »
SOPONÍRE s. f. v. SOPONI. [DLRM] Vezi definitia »
REÎNARMÁRE, reînarmări, s. f. Acțiunea de a (se) reînarma și rezultatul ei. – V. reînarma. Vezi definitia »
RĂMẤNERE, rămâneri, s. f. Faptul de a rămâne; rămas. ◊ Rămânere în urmă = întârziere, lipsă de progres (în raport cu alții), stagnare. – V. rămâne. Vezi definitia »
GIVRÁRE, givrări, s. f. V. jivraj, givraj. Vezi definitia »