RECÚRSIE, recursii, s. f. Momentul în care organele articulatorii părăsesc poziția de articulare, revenind la normal; destindere. [Var.: recursiúne s. f.] – Din lat. recursio, -onis. Vezi definitia »

SONOMETRÍE s. f. (Fon.) Tehnică de măsurare a sunetelor cu ajutorul sonometrului. – Din fr. sonométrie. Vezi definitia »

chilimíe (chilimíi), s. f. – Piedică, dispozitiv care asigură lemnele transportate în car. Bg. kilimija (DAR). Vezi definitia »

conscríe (-íu, -ís), vb. – (Înv.) A chema în armată, a recruta. Lat. conscribere (sec. XIX), conjugat ca a scrie. – Der. conscripți(un)e, s. f., din fr. Vezi definitia »

ANEMÍE s.f. Stare de slăbiciune cauzată de scăderea numărului de globule roșii din sânge. ◊ Anemie pernicioasă = stare gravă de anemie în care măduva oaselor nu mai poate forma globule roșii. [Gen. -iei. / < fr. anémie, cf. gr. an – fără, haima – sânge]. Vezi definitia »