INIȚIÁLĂ s.f. Literă, sunet cu care începe un cuvânt. [Pron. -ți-a-. / cf. fr. initiale, it. iniziale]. Vezi definitia »

díblă (díble), s. f. – Vioară. – Var. diplă. Sb., slov. dipla „fluier” (Miklosich, Slaw. Elem., 21; Tiktin; Candrea), din ngr. δίπλα (Vasmer, Gr., 53); cf. germ. Diple. După Graur 150, din țig. dibla. – Der. diblar, s. m. (violonist); diblaș, s. m. (violonist). Vezi definitia »

OBSÍGĂ s. f. Numele mai multor specii de plante erbacee asemănătoare cu ovăzul, cultivate pentru nutreț (Bromus și Brachypodium). – Din bg. obsila, scr. ovsika. Vezi definitia »

ORÁNIȚĂ, oranițe, s. f. (Reg.) 1. Prăjină cu cange la vârf, de care se servesc marinarii și pescarii. 2. Luntre pescărească cu fundul lat. – Din scr. oranica. Vezi definitia »

HETAÍRĂ s.f. (Rar) Curtezană la vechii greci. [Acc. și -tái-, pl. -re. / cf. fr. hétaïre, gr. hetaira]. Vezi definitia »