Definita cuvantului intercondiționare
INTERCONDIȚIONÁRE, intercondiționări, s. f. Legătură și condiționare reciprocă între lucruri, fenomene, procese etc.; interdependență. [Pr.: -ți-o-] – Inter1-+condiționare.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu intercondiționare
SUPRAAGLOMERÁRE s.f. Aglomerare (prea) mare; supraaglomerație. [< supraaglomera]. Vezi definitia »
DESTUPÁRE, destupări, s. f. Acțiunea de a destupa și rezultatul ei. – V. destupa. Vezi definitia »
EXAGERÁRE s.f. Acțiunea de a exagera și rezultatul ei; exagerație. [< exagera]. Vezi definitia »
IZOAGLUTINÁRE s. f. aglutinare a globulelor roșii ale unui individ pe plasma unui alt individ din aceeași specie, dar din grupă sangvină diferită. (după fr. isoagglutination) Vezi definitia »
DEOSIBÍRE s. f. v. deosebire. Vezi definitia »