BETA s. m. 1. A doua literă a alfabetului grecesc, corespunzând sunetului b. 2. (Fiz.; în sintagmele) Particulă beta = electron negativ sau pozitiv emis de unele substanțe radioactive. Radiație beta = radiație constituită din particule beta. – Din fr. bêta. Vezi definitia »

DIZERTÁ vb. I. v. diserta. Vezi definitia »

ajutá (ajutát, ajutát), vb. – A da ajutor, sprijin. – Mr. ağut, megl. jut, istr. (a)jut. Lat. adῑūtāre (Pușcariu 51; Candrea-Dens., 34; REW 172; DAR; la Cicero: adjutare; cf. it. ajutare, prov. ajudar, fr. aider, sp. ayudar, gal., port. ajudar. Der. ajutat, s. n. (ajutor); ajutător, adj. (auxiliar). Vezi definitia »

PROIECTÁ vb. I. tr. 1. A plănui, a avea de gând. 2. (Tehn.) A întocmi un proiect pentru o construcție etc. 3. (Mat.) A reprezenta un corp pe o suprafață potrivit anumitor reguli. ♦ refl. A se desena, a se profila, a se contura. ♦ A reproduce pe ecran imaginile înregistrate pe un film (cinematografic). 4. A arunca cu forță un corp; a împrăștia cu presiune un lichid sau un material pulverulent. ♦ A trimite un fascicul de raze de lumină. [Pron. pro-iec-. / cf. fr. projeter, it. proiettare, lat. proicere – a arunca]. Vezi definitia »

LUFTÁ vb. intr. a comite un luft (2). (< luft) Vezi definitia »