Definita cuvantului interjecție
INTERJÉCȚIE, interjecții, s. f. Parte de vorbire neflexibilă de tip special, care exprimă sentimente și manifestări de voință sau care imită sunete și zgomote. – Din fr. interjection, lat. interjectio, -onis.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu interjecție
PALILALÍE s.f. (Med.) Tulburare a vorbirii care constă în repetarea involuntară a unor propoziții sau cuvinte. [Gen. -iei. / < fr. palilalie, cf. gr. palin – din nou, lalein – a vorbi]. Vezi definitia »
DRĂCÍE, drăcii, s. f. 1. Ștrengărie, poznă, năzbâtie; drăcovenie, drăcărie. 2. Faptă rea; blestemăție. ◊ Expr. Ei, drăcie! sau ei, drăcia dracului! exclamație de surpriză și de nemulțumire. 3. Minunăție, ciudățenie. 4. Vrăjitorie, farmec. – Drac + suf. -ie. Vezi definitia »
HISTERECTOMÍE, histerectomii, s. f. Îndepărtare pe cale chirurgicală a uterului. – Din fr. hystérectomie. Vezi definitia »
CONTENTÁȚIE s. f. mulțumire, satisfacție. (< lat. contentatio) Vezi definitia »
LITOCROMATOGRAFÍE s. f. imprimare în culori, imitând pictura în ulei, obținută pe o piatră litografică. (< fr. lithochromatographie) Vezi definitia »