Definita cuvantului intermitență
INTERMITÉNȚĂ, intermitențe, s. f. Întrerupere, lipsă de continuitate în desfășurarea unei acțiuni, a unui proces etc.; discontinuitate. ◊ Loc. adv. Cu intermitență = în mod intermitent. – Din fr. intermittence.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu intermitență
pomádă (-de), s. f. – Pomadă, unguent. – Mr. pomadă. Fr. pommade, it. pomada (› mr.), cf. ngr. πομάδα, bg. pomada. – Der. pomăda (var. pomădui), vb. (a unge). Vezi definitia »
CLĂCUȘOÁRĂ, clăcușoare, s. f. Diminutiv al lui clacă (2); (glumeț) faptă nepotrivită (a unui grup de oameni); poznă. – Clacă + suf. -ușoară. Vezi definitia »
TRÁSĂ s. f. 1. urmă, semn. 2. diagramă a mersului unui tren. 3. linie descrisă de fluxul de electroni pe ecranul unui tub catodic. (< fr., engl. trace) Vezi definitia »
valvolínă s. f., g.-d. art. valvolínei; pl. valvolíne Vezi definitia »
GUVERNÁNTĂ s.f. Persoană angajată pentru supravegherea și educarea unui copil. [< fr. gouvernante]. Vezi definitia »