IRITÁNT, -Ă adj. Care irită, supără; enervant; iritativ. [Cf. fr. irritant, it. irritante]. Vezi definitia »

DEZINCRUSTÁNT, -Ă adj., s.m. (Substanță) care se folosește pentru a împiedica depunerile de piatră în căldările de abur sau pentru a dezincrusta o astfel de căldare. [< fr. désincrustant]. Vezi definitia »

FLOTÁNT, -Ă I. adj. care plutește; plutitor. ◊ (s. m. pl.) corpuri plutitoare transportate pe apele râurilor sau ale canalelor. II. s. m. f. persoană care se găsește în trecere printr-o localitate, nelocuind stabil acolo. (< fr. flottant) Vezi definitia »

BASTIMÉNT s. n. navă de război de mare tonaj. (< it. bastimento) Vezi definitia »

INOPERÁNT, -Ă (Rar) Lipsit de efect; fără urmare. [Cf. fr. inopérant]. Vezi definitia »