fășúță, fășúțe, s.f. (reg., înv.) fâșie mică, fășoară. Vezi definitia »

matracúcă (matracúci), s. f. – Femeie șleampătă, femeie stricată. Tc. matrakuka „penis”, din matrak „ciomag” (M. L. Wagner, BF, X, 14); cf. ngr. μαντραϰοῦϰα „spirit rău” (după Bogrea, Dacor., I, 263; Tagliavini, Arch. Rom., XII, 256 și Gáldi 208, rom. provine din ngr.). Vezi definitia »

BURTÍCĂ, burtici, s. f. Burticică. – Din burtă + suf. -ică. Vezi definitia »

JÚNTĂ s.f. Uniune, organizație restrânsă. ♦ Denumire dată în țările iberice și latino-americane unui grup de insurgenți care cucerește puterea de stat prin forța armelor. [Pron. hun-. / < fr. junte, sp. junta]. Vezi definitia »

JÁNTĂ s.f. Partea exterioară a unei roți, pe care se fixează bandajul de rulare sau pneul; obadă. ◊ A rămâne pe jantă = a avea un cauciuc dezumflat; (fam.) a rămâne în pană de bani, a fi lipsit de bani. [Var. geantă s.f. / < fr. jante]. Vezi definitia »