OMÉGA s. m. inv. ultima literă a alfabetului grecesc, corespunzând sunetului O. (< fr. oméga, gr. omega, „o” mare) Vezi definitia »

a-i seca creanga / sămânța expr. (er.) a fi impotent; a fi vlăguit / epuizat. Vezi definitia »

APOLLONIOS din Perga (262-180 î. Hr.), geometru și astronom grec. Reprezentant de seamă a școlii din Alexandria; a introdus denumirile conicelor (elipsă, hiperbolă, parabolă) și a studiat proprietățile acestora și mișcările planetelor. Vezi definitia »

NUGÁ, nugale, s. f. Preparat de cofetărie făcut din albuș de ou, zahăr (sau miere) și nuci (sau alune), pus de obicei între două vafele. – Din fr. nougat. Vezi definitia »

tanga s. n. invar. chiloți de damă confecționați cu economie de material. Vezi definitia »