Definita cuvantului albastru
ALBÁSTRU, -Ă, albaștri, -stre, adj., s. n. 1. Adj. Care are culoarea cerului senin. ♦ Fig. Melancolic, trist, sumbru. ◊ Expr. Inimă-albastră = a) suflet trist, p. ext. tristețe, jale; b) necaz, mânie, furie. Cu (sau de) sânge albastru = de neam mare, ales; nobil. (Fam.) E (cam) albastru = e (cam) rău, (cam) neplăcut, situația e (cam) dificilă. 2. S. n. Una dintre culorile fundamentale ale spectrului luminii, situată între verde și indigo; culoarea descrisă mai sus; albăstreală, albăstrime. ◊ Albastru de metilen = colorant albastru (1) întrebuințat în vopsitorie, în lucrări de biologie și în medicină. Albastru de Prusia (sau de Berlin) = ferocianură de fier folosită ca pigment albastru. – Lat. albaster (< albus).
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu albastru
PERMEAMÉTRU s. n. instrument pentru măsurarea permeabilității materialelor. (< fr. perméamètre) Vezi definitia »
negru, negri s. m. persoană folosită de cineva pentru a executa în numele acestuia, parțial sau total, și într-un anonimat deplin, anumite lucruri care cer o calificare superioară. Vezi definitia »
AEROMÉTRU s. n. instrument pentru măsurarea densității aerului. (< fr. aéromètre) Vezi definitia »
MICROMANOMÉTRU s. n. aparat pentru măsurarea variațiilor foarte mici de presiune. (< fr. micromanomètre) Vezi definitia »
BIOFÍLTRU s.n. Dispozitiv pentru purificarea biologică a apei poluate; filtru bacterian. [< fr. biofiltre]. Vezi definitia »