DIATERMÍE s. f. procedeu fizioterapic constând în ridicarea temperaturii organelor sau țesuturilor cu ajutorul curenților alternativi de înaltă frecvență; transtermie. (< fr. diathermie) Vezi definitia »

HEMATÍE, hematii, s. f. Celulă sangvină de culoare roșie, datorită hemoglobinei pe care o conține; globulă roșie, eritrocit. – Din fr. hématie. Vezi definitia »

AEROGRAFÍE s. f. Disciplină care se ocupă cu studierea aerului¹ și a proprietăților lui. [Pr.: a-e-] – Din fr. aérographie. Vezi definitia »

ANEUPLOIDÍE s. f. poliploidie constând în adăugirea sau scăderea numărului de cromozomi din nucleul celulelor somatice; heteroploidie. (< fr. aneuploïdie) Vezi definitia »

DIHOTOMÍE, dihotomii, s. f. 1. (Log.) Diviziune în două părți a unui concept, fără ca acesta să-și piardă înțelesul inițial. 2. Mod de ramificație a talului și a tulpinilor unor plante în două părți egale, care se împart la rândul lor în două părți egale etc. [Var.: dicotomíe s. f.] – Din fr. dichotomie. Vezi definitia »