granátă (granáte), s. f. – 1. Rodie. – 2. Silicat natural de calciu. – 3. Proiectil ușor. – Var. (înv.) granat, grenat, grănat. Lat. (malum) granatum (sec. XVIII). Este dublet de la grenadă, s. f. (proiectil ușor), din fr. grenade. – Der. granatar, s. m. (înv., grenadier); grenadir, s. m. (înv., grenader), din germ. Grenadier; grenadier, s. m. din fr. grenadier. Vezi definitia »

SĂGETĂTÚRĂ, săgetături, s. f. 1. Tragere cu arcul; săgetare, 2. Lovitură de săgeată; rană provocată de o săgeată. 3. Fig. Durere vie, pătrunzătoare, care străbate pe neașteptate o parte a corpului; junghi. ♦ (Pop.) Nume dat mai multor boli, la oameni și animale, care se manifestă prin dureri acute de cap, ochi, nas măsele etc. ♦ (Pop.) Congestie cerebrală. – Săgeta + suf. -tură. Vezi definitia »

NUCLEÓNICĂ s. f. Disciplină al cărei scop este aplicarea energiei nucleare in știință și în industrie. [Pr.: -cle-o-] – Din fr. nucléonique. Vezi definitia »

VARÁNGĂ s.f. (Mar.) Grindă transversală a fundului unei nave. [< fr. varangue]. Vezi definitia »

HIEROGLÍFĂ, hieroglife, s. f. Semn sau caracter din scrierea vechilor egipteni, care reprezenta noțiunile prin figuri de ființe și de obiecte. ♦ Fig. (ir.) Scris neciteț, indescifrabil. [Pr.: hi-e-. – Var.: ieroglífă s. f.] – Din fr. hiéroglyphe. Vezi definitia »