ȘUI², ȘÚIE, șui, șuie, adj. (Fam.) 1. Strâmb; diform. 2. Zănatic, țicnit; nătâng. – Din sl. šuj. Vezi definitia »

țăgúi, -íe, adj. (reg.) 1. ied până la un an. 2. om cu barbă. 3. țap. Vezi definitia »

FURNIRUÍ vb. IV. tr. A acoperi o piesă de lemn cu furnir. [P.i. -iesc, conj. -iască. / < germ. furnieren]. Vezi definitia »

GARGÚI s.n. (Constr.) Jgheab sau burlan scurt pentru scurgerea apei, ornamentat, reprezentând adesea animale fantastice. [Scris și gargouille. / < fr. gargouille]. Vezi definitia »

muțuțúi s.n. (reg.) vârf țuguiat (de deal, căpiță, căciulă). Vezi definitia »