Definita cuvantului ironic
IRÓNIC, -Ă, ironici, -ce, adj. Căruia îi place să facă ironii, să ia în râs; zeflemist, batjocoritor; care conține, care exprimă o ironie; înțepător. – Din fr. ironique, lat. ironicus.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu ironic
CARDIOTÓNIC, -Ă adj., s. n. (medicament) care stimulează activitatea inimii; tonicardiac. (< fr. cardiotonique) Vezi definitia »
AUTOCRÍTIC, -Ă adj. Bazat pe autocritică, pătruns de spiritul autocriticii. [Cf. fr. autocritique]. Vezi definitia »
CETÁNIC, -Ă adj. cifră ~ă = indice care exprimă aprecierea calității arderii unui combustibil în motorul cu aprindere prin comprimare. (< cetan + -ic) Vezi definitia »
ENTÉRIC, -Ă adj. Intestinal. [< fr. entérique]. Vezi definitia »
EPISÓDIC, -Ă, episodici, -ce, adj. Care ține de un episod; secundar, întâmplător, incidental. – Din fr. épisodique. Vezi definitia »