Definita cuvantului istețime
ISTEȚÍME, istețimi, s. f. Agerime (de minte), iscusință, pricepere, vioiciune, ingeniozitate, isteție, isteciune, perspicacitate. – Isteț + suf. -ime.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu istețime
SĂSÍME s. f. Populație săsească; mulțime de sași1. – Sas1 + suf. -ime. Vezi definitia »
PEDESTRÍME, pedestrimi, s. f. (Înv. și pop.) Infanterie; unitate, mulțime de infanteriști. – Pedestru + suf. -ime. Vezi definitia »
CENTROSPÉRME s.f.pl. (Bot.) Grup mare de plante cu ovar superior, având semințele localizate pe o formație din centrul fructului; (la sg.) plantă din acest grup. [Sg. centrospermă. / < fr. centrospermes]. Vezi definitia »
OȚĂRÍME s. f. (Înv.) Supărare mare; amărăciune. – Oțărî + suf. -ime. Vezi definitia »
IUNCHERÍME s. f. Clasa marilor proprietari de pământ germani, care provenea din nobilimea militară. – Iuncher + suf. -ime. Vezi definitia »