HELIOFÍTĂ adj., s. f. (plantă) care crește în regiuni însorite. (< fr. héliophyte) Vezi definitia »

FĂȚUIÁLĂ, fățuieli, s. f. 1. Fățuire. 2. Fig. (Pop.) Pălmuire; bătaie dată cuiva (peste față). 3. (Concr.) Strat subțire de mortar, bine netezit, care formează fața unei tencuieli. [Pr.: -țu-ia-] – Fățui + suf. -eală. Vezi definitia »

EXOTOXÍNĂ s. f. toxină secretată de unele microorganisme și răspândită în mediul exterior. (< fr. exotoxine) Vezi definitia »

ADENOSCLERÓZĂ s. f. indurație a glandelor. (< fr. adénosclérose) Vezi definitia »

VÁRVĂ s. f. depozit stratificat de argile din lacurile glaciare din cuaternar, ca niște benzi albicioase sau cenușii-închise. (< fr. varve) Vezi definitia »