Definita cuvantului istorisire
ISTORISÍRE, istorisiri, s. f. Acțiunea de a istorisi și rezultatul ei; povestire. ♦ (Concr.) Creație literară în care se istorisește ceva. – V. istorisi.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu istorisire
NEMĂRGINÍRE, nemărginiri, s. f. Calitatea a ceea ce este nemărginit; imensitate, infinit; (concr.) întindere fără margini, spațiu nemărginit, nemargine; p. ext. timp nelimitat. – Ne- + mărginire. Vezi definitia »
PROPULSÁRE s.f. Acțiunea de a propulsa și rezultatul ei. [< propulsa]. Vezi definitia »
REGIZÁRE s.f. Faptul de a regiza. [Var. regisare s.f. / < regiza]. Vezi definitia »
ELITIZÁRE s. f. v. elitiza. [MDN] Vezi definitia »
GREFÁRE, grefări, s. f. Acțiunea de a grefa și rezultatul ei. – V. grefa. Vezi definitia »