BUSC, buscuri, s. n. Prag construit în camera unei porți batante de ecluză, pe care se sprijină poarta, atunci când este închisă. – Din fr. bousque. Vezi definitia »

ȘORICÉSC, -EÁSCĂ, șoricești, adj. (Rar) Care ține de șoareci, privitor la șoareci. – Șoarece + suf. -esc. Vezi definitia »

pădurărésc, pădurăreáscă, adj. (înv.) care există în pădure. Vezi definitia »

ARABÉSC, arabescuri, s. n. 1. Ornament specific decorației arabe, care constă din combinații de linii și de motive geometrice sau din combinări de motive reprezentând plante (stilizate). 2. Ornament muzical; p. ext. scurtă combinație muzicală cu caracter grațios și avântat. 3. Una dintre figurile baletului clasic (inspirată din dansul oriental). – Din fr. arabesque. Vezi definitia »

BĂRBĂTÉSC, -EÁSCĂ, bărbătești, adj. 1. Caracteristic bărbaților, de bărbat. 2. Care exprimă bărbăție; plin de energie; viril; curajos, voinic. – Din bărbat¹ + suf. -esc. Vezi definitia »