Definita cuvantului itinerar
ITINERÁR, itinerare, s. n. Drum pe care se desfășoară o călătorie, cu indicarea localităților parcurse; marșrut. ♦ Indicator care cuprinde stațiile și orele de plecare și de sosire ale unui vehicul pe un parcurs. – Din fr. itinéraire, lat. itinerarius.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu itinerar
strugurár, strugurári, s.m. (înv.) persoană care cultivă sau vinde struguri. Vezi definitia »
bolivár / (hisp.) bolívar (monedă) s. m., pl. bolivári / bolívari Vezi definitia »
târsănár, târsănári, s.m. (reg.) țăran, opincar. Vezi definitia »
SELENÁR, -Ă adj. (Liv.) Din Lună, lunar. [< gr. selene – lună + -ar, după lunar]. Vezi definitia »
TÂNJELÁR, tânjelari, s. m. (Reg.) Tânjală. – Din tânjală + suf. -ar. Vezi definitia »