priveștí, priveștésc, vb. IV (reg.) 1. (despre lichide) a acoperi, a trece peste, a revărsa peste margini. 2. (despre țesături, materiale textile, obiecte confecționate) a tivi îndoind sau înnădind materialul; a întoarce, a dubla pentru a face o tivitură dublă; a coase două bucăți una peste alta; a însăila; a petrece una peste alta marginile unui obiect de îmbrăcăminte. 3. (despre șindrilă, șiță, scânduri) a fixa, a așeza (parțial) una peste alta într-un anumit fel; (despre bucăți de lemn, grinzi) a suprapune capele pentru a înnădi. 4. (despre obiecte, pereți) a astupa o crăpătură. 5. (în forma: privesti) a umbla încercând să nu fie observat. Vezi definitia »

AUTOLINIȘTÍ vb. refl. a-și liniști propria conștiință în urma unor succese, adoptând o atitudine de pasivitate lipsită de vigilență. (< auto¹- + liniști) Vezi definitia »

PLASTI- v. plasto-. Vezi definitia »

îngrătí, îngrătésc, vb. IV (înv.) a închide cu gratii, cu zăbrele. Vezi definitia »

prăhuptí, pers. 3 sg. prăhuptéște, vb. IV refl. (reg.; despre terenuri, maluri) a se surpa. Vezi definitia »