KASOLÍT s.n. Silicat de plumb și de uraniu hidratat. [< fr. kasolite]. Vezi definitia »

NEÎMPĂDURÍT, -Ă, neîmpăduriți, -te, adj. Care nu este împădurit; fără păduri. – Ne- + împădurit. Vezi definitia »

ÎMPREJMUÍT¹ s. n. Faptul de a împrejmui; împrejmuire (1). – V. împrejmui. Vezi definitia »

slomnít, slomnítă, adj. (reg.) 1. rostit cu greutate, îngăimat, silabisit. 2. ivit, apărut treptat, mijit; distins cu greutate. Vezi definitia »

DIATOMÍT s. n. Rocă sedimentară silicioasă formată în cea mai mare parte din resturile cochiliilor de diatomee. [Pr.: di-a-] – Din fr. diatomite. Vezi definitia »