Definita cuvantului îmbălătură
ÎMBĂLĂTÚRĂ, îmbălături, s. f. Faptul de a fi ud de bale sau de salivă; urmă, pată de salivă. ♦ Fig. Ocară, înjurătură, vulgaritate. – Îmbăla + suf. -ătură.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu îmbălătură
SILICÓZĂ, silicoze, s. f. Boală pulmonară cronică profesională care apare la muncitorii din mine, din carierele de piatră, din industria metalurgică, din industria porțelanului și a sticlei etc., în urma inhalării prelungite a pulberilor de bioxid de siliciu. – Din fr. silicose. Vezi definitia »
BENZEDRÍNĂ s.f. Amfetamină. [< fr. benzédrine]. Vezi definitia »
VELORÍCȘĂ s. f. (în Extremul Orient) ricșă trasă de un biciclist. (< velo/ciped/ + ricșă) Vezi definitia »
tólpă, tólpe, s.f. (reg.) grup, ceată, cârd. Vezi definitia »
SUBSIOÁRĂ s. f. v. subsuoară. Vezi definitia »