DIVAGÁRE s. f. 1. faptul de a divaga; divagație. 2. schimbare a direcției unui curs de apă când ajunge în regiunile joase, cu pantă mică. (< divaga) Vezi definitia »

PREPÚNERE, prepuneri, s. f. (Pop.) Faptul de a prepune. – V. prepune. Vezi definitia »

FUNDAMENTÁRE, fundamentări, s. f. Acțiunea de a fundamenta și rezultatul ei. – V. fundamenta. Vezi definitia »

zvoníre (rar) s. f., g.-d. art. zvonírii; pl. zvoníri Vezi definitia »

ÎNSPRE prep. 1. (Cu sens local) Spre, către, la. 2. (Temporal și modal) Spre, către, pe (la). – În + spre. Vezi definitia »