Definita cuvantului îmbelșugare
ÎMBELȘUGÁRE s. f. Belșug; abundență, îndestulare. [Var.: (reg.) îmbielșugáre s. f.] – V. îmbelșuga.

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu îmbelșugare
FITOZOÁRE s. n. pl. zoofite. (< fr. phytozoaires) Vezi definitia »
ASTEROZOÁRE s. n. pl. clasă de echinoderme marine cu corpul alcătuit dintr-un disc central cu cinci brațe radiale; stele-de-mare. (< astero- + -zoare) Vezi definitia »
BOLȘEVIZÁRE, bolșevizări, s. f. Acțiunea de a bolșeviza. Vezi definitia »
REUȘÍRE, reușiri, s. f. (Rar) Acțiunea de a reuși și rezultatul ei. [Pr.: re-u-] – V. reuși. Vezi definitia »
ALMAȘU MARE, com. în jud. Alba; 1.929 loc. (1991). Minereuri auroargintifere. Vestigii ale unor exploatări miniere din epoca romană (sec. 2-3). Biserică (sec. 15, refăcută în sec. 18). Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z