Definita cuvantului îmbelșugare
ÎMBELȘUGÁRE s. f. Belșug; abundență, îndestulare. [Var.: (reg.) îmbielșugáre s. f.] – V. îmbelșuga.

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu îmbelșugare
IRAȚIONALIZÁRE s. f. v. iraționaliza. [DN] Vezi definitia »
CAZEIFICÁRE s. f. 1. proces de precipitare a cazeinei. 2. (med.) alterație necrotică a unui țesut, urmată de apariția unei substanțe cu aspect cazeos. (după fr. caséification) Vezi definitia »
NECUGETÁRE, necugetări. s. f. Acțiune, faptă necugetată; nechibzuință, nesocotință. – Ne- + cugetare. Vezi definitia »
TĂIETOÁRE, tăietori, s. f. Plantă erbacee cu frunze păroase de un verde-închis și cu flori galbene, folosită în medicina populară pentru oblojirea tăieturilor (Inula hirta). – Din tăia + suf. -(ă)toare. Vezi definitia »
PREMEDITÁRE s.f. Acțiunea de a premedita și rezultatul ei; plănuire, punere la cale; premeditație. [< premedita]. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z