Definita cuvantului îmbelșugat
ÎMBELȘUGÁT, -Ă, îmbelșugați, -te, adj. Care are din abundență cele trebuincioase. ♦ Care există din belșug, din abundență. [Var.: (reg.) îmbielșugát, -ă adj.] – V. îmbelșuga.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu îmbelșugat
DESFIGURÁT, -Ă, desfigurați, -te, adj. Urâțit, pocit, sluțit, deformat. – V. desfigura. Vezi definitia »
SALICILÁT s.m. Sare sau ester al acidului salicilic. ♦ Acid salicilic. [< fr. salicylate]. Vezi definitia »
CONSTERNÁT, -Ă adj. Înmărmurit, încremenit (de indignare, de spaimă, de durere). [Cf. fr. consterné]. Vezi definitia »
NEREGULÁT, -Ă, neregulați, -te, adj. 1. Care constituie o abatere de la normă, de la forma obișnuită. ◊ Verb neregulat = verb care se abate de la flexiunea obișnuită, având forme proprii, specific. ♦ (Despre terenuri, drumuri) Accidentat. 2. Care este lipsit de regularitate, de simetrie, de uniformitate, de omogenitate. ♦ (Despre armate, trupe) Care este format din ostași cu instrucție neomogenă, nesistematică, constituiți în unități ocazionale, de luptă. ♦ (Despre climă, factori climaterici etc.) Variabil, instabil. – Ne- + regulat. Vezi definitia »
ÎNCONDEIÁT1 s. n. Faptul de a încondeia. – V. încondeia. Vezi definitia »