HĂRȚUÍT, -Ă, hărțuiți, -te, adj. Care nu este lăsat în pace, care este tras în toate părțile, care este cicălit, sâcâit, pisat; frământat, neliniștit, agitat. [Var.: hârțuít, -ă adj.] – V. hărțui. Vezi definitia »

încetít, -ă, adj. (înv.) intrat în ceata cuiva, întovărășit cu cineva, asociat cu cineva. Vezi definitia »

tuflit, -ă, tufliți, -te adj. în stare de ebrietate, beat. Vezi definitia »

SCHINGIUÍT¹ s. n. Faptul de a schingiui. – V. schingiui. Vezi definitia »

CEPUÍT s. n. Tăiere a crăcilor de pe trunchiurile de rășinoase, pentru o mai ușoară sortare și manipulare a trunchiurilor. – Din cep. Vezi definitia »