RIZI-BIZI s.n. Amestec de orez fiert cu mazăre verde, specific bucătăriei italiene, folosit drept garnitură la pește și la fructe de mare, iar în bucătăria internațională și la alte preparate. – Din it. risi e bisi, var. rizi-pizi; fr. risi-pisi, germ. Risi-Pisi. Vezi definitia »

tâlcozí, tâlcozésc, vb. IV (reg.) a se înțelege. Vezi definitia »

spetezí, spetezésc, vb. IV (reg.; despre stinghiile care leagă carâmbii loitrelor) a face găuri de 6-8 mm cu ajutorul spetegerului. Vezi definitia »

EUPATRÍZI s.m.pl. (În Grecia antică) Descendenți ai familiilor de cuceritori care formau clasa nobililor, deținătoare de pământuri. [Sg. eupatrid. / < fr., gr. eupatrides]. Vezi definitia »

zi (zíle), s. f. – 1. Interval de timp între răsăritul și apusul Soarelui.; 24 de ore. – 2. Dată. – 3. Termen, soroc. – 4. Sărbătoare de aniversare sau onomastică. – 6. (Pl.) Timp, epocă. – 7. (Pl.) Viață. – 8. (Adv.) Ziua, în timpul cît este zi (1), în fiecare zi. – Mr. dzi, dzuă, megl. zuă, istr. zi. Lat. dĭes (Pușcariu 1940; REW 2632), cf. vegl. dai, it., prov., v. fr. di, v. it., cat., sp., port. dia. Forma art. ziua (ca stea › steaua) a dus la formarea unui dublet ziuă, care se folosește paralel, mai ales în anumite expresii, precum: se face ziuă, de cu ziuă, pînă’n ziuă, spre ziuă. Der. zili (var. înzili), vb. (a da viață lungă; Olt., a mînca prost, a-și duce zilele); ziler, s. m. (Trans., muncitor plătit cu ziua); zilnic, adj. (cotidian); zîuar, s. m. (Banat, ziler); deunăzi, adv. (într-o altă zi, zilele trecute); preziua, s. f. (ajun). Cf. astăzi, azi. Der. neol. ziar, s. n. (jurnal), după lat. diarium; ziarism, s. n. (jurnalism); ziarist, s. m. (gazetar); ziaristică, s. f. (gazetărie). Vezi definitia »