Definita cuvantului împăcăciune
ÎMPĂCĂCIÚNE, împăcăciuni, s. f. (Înv.) Împăcare. – Împăca + suf. -ăciune.

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu împăcăciune
ANAXIMENE (ANAXIMENES) (c. 585-c. 525 î. Hr.), filozof grec presocratic. Originar din Milet. A numit principiul lucrurilor aer, asigurîndu-i, prin dubla mișcare de condensare și rarefiere, unitatea dinamică. Vezi definitia »
AARNE, Antti (1867-1925), folclorist finlandez. Unul dintre întemeietorii metodei istorico-geografice în cercetarea folcloristică („Îndrumări în cercetarea comparativă a basmelor”). Creatorul sistemului internațional de clasificare a poveștilor („Catalogul tipurilor de povești”). Vezi definitia »
DISOCIAȚIÚNE s.f. v. disociație. Vezi definitia »
RECREAȚIÚNE s.f. v. recreație. Vezi definitia »
MOLICIÚNE, moliciuni, s. f. 1. Însușirea de a fi moale sau mlădios; flexibilitate; p. ext. obiect care are această însușire. 2. Lipsă de vigoare, de putere; stare de moleșeală, de sfârșeală; lipsă de perseverență, de hotărâre; p. ext. viață ușuratică. 3. Intensitate scăzută (a sunetelor); delicatețe, grație, dulceață. 4. Stare de calm; destindere. – Moale + suf. -iciune. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z