Definita cuvantului împărțitor
ÎMPĂRȚITÓR, împărțitori, s. m. 1. (Înv.) Factor poștal, poștaș. 2. (Aritm.) Număr prin care se împarte deîmpărțitul; divizor. – Împărți + suf. -tor.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu împărțitor
ZURUITÓR, -OÁRE, zuruitori, -oare, adj. Care zuruie; zornăitor. [Pr.: -ru-i-] – Zurui + suf. -tor. Vezi definitia »
CABLÓR s. f. muncitor specializat în lucrări de cablare. (< fr. câbleur) Vezi definitia »
CISTOFÓR1 s. n. hifă purtătoare de ciste (4). (< fr. cystophore) Vezi definitia »
VOIAJÓR, voiajori, s. m. 1. (Și adj.) Călător. 2. Reprezentant al unei firme particulare, care vizitează diferite localități în căutare de beneficiari sau de furnizori; comis-voiajor. [Pr.: vo-ia-] – Din fr. voyageur. Vezi definitia »
OZÓR, ozoare, s. n. (Reg.) Motiv, model, desen de cusătură sau de țesătură. – Din ucr. dial. uzŭor. Vezi definitia »