BRĂCUÍRE, brăcuiri, s. f. (Reg.) Acțiunea de a brăcui. Vezi definitia »

ÎNFLĂCĂRÁRE s. f. Acțiunea de a (se) înflăcăra; ardoare, pasiune. – V. înflăcăra. Vezi definitia »

ALIMENTÁRE s.f. Acțiunea de a alimenta și rezultatul ei; alimentație, aprovizionare. [< alimenta]. Vezi definitia »

SMOTOCÍRE, smotociri, s. f. (Pop.) Acțiunea de a smotoci și rezultatul ei. – V. smotoci. Vezi definitia »

STRIGÁRE, strigări, s. f. Acțiunea de a striga și rezultatul ei. I. Strigăt (1), răcnet, țipăt. II. 1. Exprimare în cuvinte a unui sentiment puternic. ◊ Loc. adv. (Rar) Cu strigări (înalte) = cu voce tare, cu accente puternice. ♦ Zgomot, larmă de voci; vociferare (de aclamație sau de amenințare). 2. Tânguire, văicăreală cu voce tare; vaiet. 3. Cerere, reclamație făcută cu voce puternică; protest. 4. Imputare, reproș, dojană. 5. Înștiințare cu voce tare, vestire. 6. Chemare (în ajutor, la luptă etc.). – V. striga. Vezi definitia »