Definita cuvantului împotrivitor
ÎMPOTRIVITÓR, -OÁRE, împotrivitori, -oare, s. m. și f., adj. (Înv.) (Persoană) care se opune, care este împotrivă; p. ext. dușman. [Var.: împrotivitór, -oáre s. m. și f., adj.] – Împotrivi + suf. -tor.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu împotrivitor
OSTREICULTÓR, ostreicultori, s. m. (Rar) Persoană care se ocupă cu ostreicultura. [Pr.: -tre-i-] – Din fr. ostréiculteur. Vezi definitia »
CLASÓR s.n. 1. Mapă, album sau mobilă în care se păstrează documente, fotografii etc. clasate. 2. Aparat întrebuințat pentru clasarea anumitor materiale. [Pl. -oare. / cf. fr. classeur]. Vezi definitia »
STRIVITÓR, -OÁRE, strivitori, -oare, adj. Care strivește sau poate strivi; fig. zdrobitor, nimicitor. ♦ Fig. Care apasă, copleșește, covârșește. – Strivi + suf. -tor. Vezi definitia »
DETAȘÓR s. n. mașină în procesul de măcinare a grâului pentru sfărâmarea solzișorilor de făină la trecerea prin măcinătoare. (< fr. détacheur) Vezi definitia »
EXPLOATATÓR, -OÁRE adj., s. m. f. 1. (cel) care exploatează munca altuia. 2. (cel) care exploatează o pădure, o mină etc. (< exploata + -tor) Vezi definitia »