Definita cuvantului împovăra
ÎMPOVĂRÁ, împovărez, vb. I. Tranz. și refl. A pune o povară pe cineva sau a lua asupra sa o povară, a (se) încărca din greu; a (se) îngreuna. – În + povară.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu împovăra
scățărá, scáțăr, vb. I refl. (reg.) a se cățăra. Vezi definitia »
JURÁ, jur, vb. I. 1. Tranz. și refl. A afirma, a declara ceva sub jurământ, a depune un jurământ. ◊ Tranz. A întări, a confirma la judecată, prin jurământ, o depoziție sau o mărturie. ◊ Refl. A promite prin jurământ. 2. Refl. (Pop.) A se afurisi, a se blestema (pentru a întări cele afirmate). 3. Tranz. (Pop.) A ruga pe cineva cu stăruință; a implora, a conjura. – Lat. jurare. Vezi definitia »
ÎNCUNJURÁ vb. I. v. înconjura. Vezi definitia »
HAȘURÁ, hașurez, vb. I. Tranz. A acoperi cu hașuri o porțiune dintr-un desen, dintr-o hartă etc. – Din fr. hachurer. Vezi definitia »
TARÁ s. f. v. tară1. Vezi definitia »