Definita cuvantului împrospătat
ÎMPROSPĂTÁT, -Ă, împrospătați, -te, adj. Înnoit; înviorat. – V. împrospăta.

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu împrospătat
PRESÁT2, -Ă, presați, -te, adj. Care a fost supus unei presiuni, care a fost comprimat, îndesat. – V. presa. Vezi definitia »
NESUPRAVEGHEÁT, -Ă, nesupravegheați, -te, adj. Care nu se află sub supraveghere, sub control. – Ne- + supravegheat. Vezi definitia »
POSEDÁT, -Ă, posedați, -te, adj., s. m. și f. (Om) stăpânit de obsesii, de frământări sufletești; p. ext. nebun. – V. poseda. Vezi definitia »
NEALINIÁT, -Ă, nealiniați, -te, adj. (Despre țări, state, mișcări) Care duce o politică de nealiniere. [Pr.: ne-a-li-ni-at] – Ne- + aliniat. Cf. fr. non-aligné. Vezi definitia »
PAT1, paturi, s. n. 1. Mobilă de lemn sau de metal, prevăzută de obicei cu somieră sau cu saltea; p. ext. mobila împreună cu lenjeria, cu așternutul respectiv; așternut, culcuș: crivat. ◊ Expr. A face patul = a) a pune așternutul pe pat pentru dormit; b) a strânge așternutul de pe pat. A strânge patul = a strânge, a aduna așternutul în care s-a dormit. A cădea bolnav la pat = a se îmbolnăvi (grav). A fi pe patul de moarte (sau pe patul morții) = a fi pe punctul de a muri, a fi în agonie, în comă. A muri în patul său = a muri în casa sa, a nu muri între străini. A boli în pat = a zăcea greu bolnav. A părăsi patul = a se face sănătos după o boală grea; a se restabili. 2. (Pop.) Targă, năsălie. 3. (Pop.) Răsadniță. 4. Parte a unei instalații sau a unui sistem tehnic cu fața superioară plană și aproximativ orizontală, pe care se reazemă (și alunecă) materiale sau anumite părți ale instalației sau ale sistemului tehnic. 5. Partea de lemn a puștii (sau a pistolului), pe care sunt fixate mecanismul și țeava și care servește la imobilizarea armei în poziția dorită în timpul tragerii. ♦ (Sport) Planșetă de pe care se execută trageri la tir. 6. Strat de material, orizontal sau înclinat, cu fața superioară aproximativ plană, pe care se reazemă de obicei alte materiale. ◊ Pat de cale ferată = strat de balast pe care se așază traversele de cale ferată. ♦ Partea mai joasă a unui teren. a unei depresiuni. 7. Strat din ceva. 8. Albie, matcă. – Din ngr. pátos „drum bătut”. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z